Autorul face un scurt istoric al dezvoltării învăţământului superior tehnic la Iaşi, începând cu 1813, prin cursurile organizate de către Gh. Asachi pentru pregătirea inginerilor, până la constituirea primei secţiuni de învăţământ superior tehnic de pe lângă Universitatea din Iaşi şi subliniază eforturile concertate de a o desfiinţa şi a muta centrul de greutate la Bucureşti, concretizat, în 1935, printr-un proiect legislativ în această direcţie, „un nou atentat premeditat contra instituţiilor ieşene”.