În anul Mîntuirei 1906, luna Octombrie în 15... S-a râdicat aici în Iaşi Statua nemuritorului poet Vasile Alecsandri născut în oraşul Bacău la anul 1821, Iulie în 21 şi mort în 1890 August în 22 la Mirceşti
Author
Pogor, Vasile (1834-1906)
Rossetti, D.G.
Prăjescu, Iancu (1803-1894)
Langa, Constantin (1829-1914)
Culianu, Neculai (1832-1915)
Xenopol, A.D. (Alexandru D.) (1847-1920)
Răşcanu, Petru (1846-1913)
Iarca, Leonida (1845-1926)
Lascăr, Gheorghe (1857-1928)
Ivaşcu, C.
Cananău, Nicolae (1867-1938)
Partenie Clinceni, mitropolit al Moldovei şi Sucevei (1847-1908)
Issue Date
1906Description
În anul Mîntuirei 1906, luna Octombrie în 15; în al 41 an curgãtor de fericitã domnie a Majestãţii Sale Carol I Regele României şi a soţiei Sale Majestatea Sa Regina Elisabeta, Principe Moştenitor: Alteţa Sa Regalã Principele Ferdinand şi soţia Sa Principesa Maria cu Auguştii lor fii Principii: Carol, Elisabeta, Maria, Nicolae. Primat al României D.D. Iosif Gheorghian, iar Mitropolitul Moldovei şi Sucevei D.D. Parthenie Clinceni Miniştri ai Regatului fiind: D.D. Gh. Gr. Cantacuzino, General G. Manu, General Iacob Lahovari, Take Ionescu, I. Grădişteanu, Dim. A. Greceanu, M. Vlădescu. S'a râdicat aici în Iaşi Statua nemuritorului poet Vasile Alecsandri născut în oraşul Bacău la anul 1821, Iulie în 21 şi mort în 1890 August în 22 la Mirceşti. – Iaşi : Tipografia Naţională I.S. Ionescu, 1906. – 1 f. pliată ; 68,4x51 cm. – Hârtie groasă cu aspect de pergament, pliată în două. Tipar negru. – La propunerea primarului Vasile Pogor, Consiliul Comunal al Iaşului voteazã, la 27 august 1890, deschiderea unei subscripţii publice pentru ridicarea unei statui din bronz a scriitorului Vasile Alecsandri în Iaşi. S-au numit douã comisii pentru adunarea fondurilor destinate statuii. Vasile Pogor a adresat primarilor comunelor şi oraşelor urmãtorul apel: „În anul Mîntuirei 1906, luna Octombrie în 15; în al 41 an curgãtor de fericitã domnie a Majestãţii Sale Carol I Regele României şi a soţiei Sale Majestatea Sa Regina Elisabeta, Principe Moştenitor: Alteţa Sa Regalã Principele Ferdinand şi soţia Sa Principesa Maria cu Auguştii lor fii Principii: Carol, Elisabeta, Maria, Nicolae. Primat al României D.D. Iosif Gheorghian, iar Mitropolitul Moldovei şi Sucevei D.D. Parthenie Clinceni Miniştri ai Regatului fiind: D.D. Gh. Gr. Cantacuzino, General G. Manu, General Iacob Lahovari, Take Ionescu, I. Grãdişteanu, Dim. A. Greceanu, M. Vlãdescu. S'a râdicat aici în Iaşi Statua nemuritorului poet Vasile Alecsandri nãscut în oraşul Bacãu la anul 1821, Iulie în 21 şi mort în 1890 August în 22 la Mirceşti. Începãtura şi urzitura râdicãrei acestei statui se datoreşte Consiliului Comunal de Iaşi, în anul 1890 August în 27, dupã propunerea Primarului de atunci, Vasile Pogor, cînd s-au şi întocmit în Iaşi douã Comitete sub preşedenţia I.P.S.S. Mitropolit al Moldovei şi Sucevei Iosif Naniescu; unul pentru strîngerea prin subscripţie publicã a fondurilor trebuitoare, alcãtuit numai din Doamne şi anume: Maria A. Catargi, Casandra D. Donici, Natalia General Radovici, Eugenia E. Mavrocordat, Smaranda A. Brânzã, Aglaia P. Râşcanu, Maria G. Irimescu. Fost-a dat, ca patrioticul gînd al urzitorilor sã fie încununat cu izbîndã, dupã 16 ani de nepregetatã muncã a Comitetului ce şi-a luat frumoasa însãrcinare, a Primarilor cari au fost în acest timp în fruntea Comunei şi cu stãruinţa mai ales din partea Doamnelor din Comitet, care prin osîrdia şi stãruinţa lor au mãrit cu mult subscrierile oficiale ale Judeţelor şi Comunelor din întreaga ţarã. Tot ce e suflare româneascã s-a grãbit sã ajute cu obolul sãu la proslãvirea celui ce a reînviat versul popular în poezia cultã; Admiratorului şi Celui întîiu culegãtor al plãzmuirilor poetice poporane; Scriitorului plin de bun simţ în înjghebarea limbii literare; Autorului Doinelor şi Lãcrãmioarelor şi neasãmuitelor Pastele; Regelui Poeziei; Celui ce a cîntat Deşteptarea României, Hora Unirei, Ostaşii noştri, Ginta Latinã; Celui ce a organizat Teatrul românesc; Scriitorului care prin neîntrecutele sale opere a îmbogãţit scena românã; Autorului lui Despot Vodã şi Fântâna Blanduziei; Neasãmãnatului patriot, care a redactat, în 1848, Dorinţele Partidei Naţionale; Care a luptat pentru Unire şi a fost sfetnicul luminat al lui Vodã Cuza; Bardului reînvierei vitejiei strãmoşeşti, Cîntãreţului "Peleşului" şi "Dascãlul în românie" al Carmen Sylvei. Ostenitori întru îndeplinirea acestei mãreţe fapte fost-a Comitetul alcãtuit din D-nii: Vasile Pogor, D.G. Rosetti, Iancu Prãjescu, Gr. Cogãlniceanu, Locotenent-Colonel Langa, Nicolae Culianu, A.D. Xenopol, P. Râşcanu, Comandant Corpului IV de armatã Generalul Leonida Iarca, Primarul Iaşilor Gheorghe Lascar, Prefectul Judeţului Iaşi C. Ivaşcu şi N. Cananãu Prefect de Poliţie Iaşi, sub preşidenţia I.P.S. Mitropolitul Parthenie Clinceni, iar maistru şi turnãtor al statuei W. Hegel sculptor, şi Inginer supraveghetor al lucrãrilor Ant. Sc. Savul." Statuia în bronz realizată de către sculptorul polon de origine germană, Wladimir C. Hegel, a fost finalizată în anul 1905. Inaugurararea monumentului a avut loc în data de 15 octombrie 1906, în cadrul unei serbări naţionale, invitate fiind personalitãţi ale vieţii politice, artistice şi ştiinţifice din toată ţara, consulul Imperiului austro-ungar, consulii-german, francez, otoman, rus etc. Inscripţia de pe soclu, care conţine şi două basoreliefuri înfăţişându-i pe doi dintre eroii legendari ai lui Alecsandri, sună astfel: „Poporul român, poetului său iubit, 1905”.
Appears in Collections
- Documente [89]